Producătorii faimoasei sticle de Murano se află într-o situaţieâ de criză. Meşterii veneţieni se află în pragul falimentului în urma creşterii excesive a preţului gazelor naturale. Facturile lunare au crescut de cinci ori pe piaţa mondială, lucru care împiedică funcţionarea permanentă a furnalelor.
Insula Murano este renumită pentru tradiţia sa îndelungată de fabricare a celebrei sticle veneţiene. Zecile de furnale în care are loc procesul de fabricare trebuie să funcţioneze nonstop pentru ca sticla să nu se spargă. Acest lucru este îngreunat, însă, de creşterea fără precedent a preţului gazelor naturale utilizate de cuptoarele care produc sticla.
Un atelier de sticlărie consumă, în medie, 12 mii de metri cubi de gaze naturale în fiecare lună pentru ca furnalele să poată funcţiona încontinuu la temperaturi de peste o mie de grade Celsius. Pentru a face faţă crizei, meşterii vor fi nevoiţi, însă, să-şi închidă câteva dintre furnale. Acest lucru va genera pierderi majore la comenzile pe care producătorii trebuie să le onoreze în viitorul apropiat.
Cu toate acestea, unii meşteri privesc cu optimism şi sunt de părere că această problemă nu va afecta în mod iremediabil cei peste o mie de ani de când industria sticlei de Murano funcţionează.
Artizanii speră ca această criză să se amelioreze până la sfârşitul anului, chiar dacă unii analiştii sunt de părere că
situaţia va persista cel puţin până în primăvara anului viitor. În mod normal, furnalele care produc sticla de Murano sunt închise doar o dată pe an, în perioada lunii august, pentru lucrări de mentenanţă.
