Piaţa asigurărilor a fost marcată, anul trecut, de 3 evenimente majore. Cel mai important: falimentul City
Insurance, care deţinea, pe segmentul RCA, 50 la sută din piaţă. Al doilea eveniment important: creşterea pieţei
asigurărilor la cel mai ridicat nivel din 1990. Iar al treilea: introducerea poliţelor obligatorii pentru locuinţe, PAD-urile.
La cinci ani de la ieşirea Astra Asigurări şi Carpatica Asig, piaţa asigurărilor din România s-a confruntat, în toamna
anului trecut, cu un nou faliment. Autoritatea de Supraveghere Financiară a retras autorizaţia de funcţionare a
City Insurance, liderul pieţei după nivelul primelor subscrise în ultimii trei ani şi cel mai mare jucător pe segmentul RCA, unde avea o cotă de piaţă de aproape 50%. Cauza ieşirii City Insurance de pe piaţă a fost insuficienta capitalizare a companiei în raport cu volumul de riscuri -preluat în asigurare în urma creşterii portofoliului RCA. ASF a cerut acţionarilor City Insurance capitalizarea companiei, dar operaţiunea nu a avut loc până la termenul impus, fapt ce a condus la retragerea autorizaţiei de funcţionare.
Al doilea eveniment important a fost creşterea spectaculoasă a pieţei. În ciuda falimentului City Insurance, veniturile industriei de asigurări au crescut şi în 2021. În primele şase luni ale anului, piaţa a avansat cu aproape 14%, la 6,4 miliarde de lei, iar tendinţele s-au menţinut şi în semestrul doi, conform datelor ASF.
După ce a încheiat o poliţă PAD de 20 euro, spre exemplu, care acoperă daunele provocate de cutremur, inundaţie şi alunecare de teren în limita a 20.000 euro, proprietarul unei locuinţe cu o valoare de 100.000 euro ar trebui să încheie o poliţă facultativă pentru suma asigurată de 80.000 euro, respectiv să acopere diferenţa de la 20.000 euro la 100.000 euro.