Majoritatea celor peste 30 de centre de informare turistică existente în Arad au stat închise după construirea lor, jumătate dintre ele fiind ridicate printr-un program cu finanţare europeană prin care au fost cheltuiţi aproximativ 3.000.000 de euro în judeţ, iar acum mulţi dintre primari vor să dea o altă destinaţie imobilelor, cum ar fi grădiniţe sau dispensare.
Reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ) Arad au declarat, pentru AGERPRES, că programul prin care, după 2010, au fost construite centre de informare turistică a fost "prost gândit" şi, în multe cazuri, "un eşec".
"Proiectul de înfiinţare a centrelor de informare turistică, din fonduri europene, a fost un proiect prost gândit şi, ca notă generală, ineficient, pentru că în majoritatea situaţiilor el nu a creat structuri de promovare turistică reală. A oferit posibilitatea unor primării fără obiective turistice şi cu preocupare zero faţă de turism să atragă bani pentru construirea unei clădiri, dotarea cu echipamente şi cadrul pentru angajarea de personal care, în multe situaţii, a făcut cu totul altceva decât promovare turistică. De altfel, au fost primării care au accesat proiectul cu intenţia declarată de a susţine în centre o activitate formală timp de cinci ani, după care acestea să îşi schimbe destinaţia, ceea ce acum se şi întâmplă. Din punctul meu de vedere, în cel puţin 80-90% din cazuri proiectul acesta, deşi dus la termen, a fost, de fapt, un eşec", a declarat directorul de comunicare din cadrul CJ Arad, Andrei Ando.
El a precizat că şi CJ Arad a înfiinţat un astfel de centru, "care, spre deosebire de multe centre din judeţ, chiar a fost şi a rămas funcţional".
Dintre cele peste 30 de centre din judeţ, 16 au fost construite prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, începând cu anul 2010. În medie, fiecare centru a costat 180.000 de euro, iar valoarea totală a proiectelor este de aproximativ 3.000.000 de euro.
În cadrul programului european de finanţare au fost finalizate centre în Buteni, Bata, Cermei, Socodor, Săvârşin, Şiria, Vladimirescu, Macea, Păuliş, Tauţ, Bârzava, Zăbrani, Hăşmaş, Brazii, Dorobanţi şi Dezna.
Unii dintre primari au declarat, pentru AGERPRES, că au în vedere să transforme aceste imobile pentru ca ele să devină cu adevărat utile comunităţii. În momentul obţinerii finanţării europene, exista o interdicţie de a se schimba destinaţia clădirilor timp de cinci ani, însă aceasta a expirat.
În Vladimirescu, cea mai mare comună din judeţ, clădirea construită cu bani europeni a costat aproximativ 200.000 de euro, dar localnicii spun că nu au văzut ca acesta să fie deschisă vreodată. Primarul, Mihai Mag, a declarat că imobilul va fi amenajat pentru activităţi educative şi culturale pentru copii.
"Am avut cereri să dăm în concesiune clădirea, dar o vom folosi. Acolo vor exista cercuri meşteşugăreşti pentru copii, legate de tradiţiile locale şi activităţile muzeului. Ne dorim să facem amenajările chiar în acest an", a spus Mihai Mag.
În comuna Păuliş, centrul de informare turistică se află în localitatea Baraţca şi a costat 204.000 euro. Primarul, Ioan Turcin, spune că imobilul a fost folosit ocazional pentru comunitate, de exemplu când existau caravane medicale, acolo erau consultaţi localnici.
"Ne gândim la o grădiniţă sau, de ce nu, un cabinet medical. Deocamdată nu am luat nicio decizie, dar vom folosi clădirea în interesul comunităţii", a spus Ioan Turcin.
În comuna Şiria, primarul Valentin Bot consideră că imobilul poate fi folosit în legătură cu baza sportivă construită în vecinătate.
"Noi am mutat centrul de informare turistică de un an de zile în muzeul satului, iar clădirea a rămas goală. Ne-am gândit să o legăm de baza sportivă de peste drum, dar mai avem şi varianta amenajării unei secţii de poliţie. Opţiunile sunt în discuţie", a spus primarul.
În alte comune cu astfel de centre, primarii spun că vor să le amenajeze ca grădiniţe, centre after-school sau dispensare.
Sursa: Agerpres
