Fotbalistul român după ''pensionare'' - între o viaţă de lux şi taximetrie sau ospătărie

Fotbalistul român după ''pensionare'' - între o viaţă de lux şi taximetrie sau ospătărie

Lux, maşini, cluburi, haine de firmă. Cam asta ar fi la prima vedere o caracterizare succintă şi deloc adevărată a vieţii de fotbalist. Pentru că în spatele aparenţelor stau cel puţin 20 de ani de efort fizic intens şi nenumărate sacrificii pentru a putea obţine bunurile amintite. Iar pe lângă toate acestea vine şi vârsta "pensionării", cumpăna pe care trebuie să o dribleze elegant pentru a-şi continua vieţile. În plus, nu toţi fotbaliştii ajung la un nivel atât de ridicat astfel încât să aibă contracte cu echipe puternice care să le poată oferi sume de bani pentru o viaţă de huzur şi după terminarea activităţii sportive

pretenţiile fotbaliştilor nu sunt deloc mici atunci când vine vorba de schimbarea de direcţie în ceea ce priveşte viaţa lor, spune Hulubei: "Sunt mulţi fotbalişti care ne cer ajutorul şi sunt mulţi pe care îi îndrumăm către cursuri de management sau antrenorat care să-i ajute. Noi am avut prin organizaţia BNS (n.r. - Blocul Naţional Sindical) cursuri de reconversie profesională la un moment dat, dar foarte mulţi nu au fost mulţumiţi de oferta existentă, să lucreze în alte domenii, şi atunci, dacă au văzut că nu găsesc slujbe în domeniul sportiv, s-au orientat către taximetrie, ospătărie sau altele. Majoritatea fotbaliştilor atunci când agaţă ghetele în cui îşi doresc să rămână în sport, ca manageri, ca antrenori, depinde fiecare ce îşi doreşte. Din păcate foarte puţini îşi doresc un alt domeniu de activitate. Locurile sunt limitate în sport, pentru că foarte puţini ajung antrenori sau conducători de club şi atunci trebuie să se convertească, să se îndrepte către o a doua carieră".

Distribuie:envelope-fillEmail
viewscnt