Facturile mari la energie i-au făcut pe români să se gândească la măsuri prin care să plătească mai puţin şi să îşi păstreze sau chiar să îşi mărească gradul de confort. Adică eficienţă energetică! Iar pentru că fondurile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt un prilej excelent pentru cât mai multe lucrări de acest gen, administratorii publici propun proiecte pe bandă rulantă.
Costurile mari cu energia electrică i-a făcut pe administratorii Sălii Polivalente din Bucureşti să solicite o plată în plus pentru chiriaşi. Sala a fost construită în anul 1974 şi chiar dacă a trecut prin două renovări, din punct de vedere al eficienţei energetice, nu s-a îmbunătăţit deloc. Acest lucru se va face prin PNRR, în cadrul unui proiect în valoare de 50 de milioane de lei.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un prilej excelent pentru reabilitarea termică a clădirilor publice şi rezidenţiale. Cele mai importante măsuri de eficientizare energetică sunt izolarea imobilelor, achiziţionarea unor echipamente electrocasnice cu randament bun şi un proces de producţie şi distribuţie a energiei într-un mod eficient, precum panourile fotovoltaice.
Nu toate administraţiile se înghesuie însă pentru banii din PNRR. În sectorul 3 al Capitalei tocmai a fost aprobat un proiect prin care 860 de apartamente vor fi dotate cu panouri fotovoltaice şi pompe de căldură. 90% din fonduri vin de la Consiliul Local şi diferenţa de 10% trebuie plătită de către beneficiari. 50 dintre blocuri intră într-un proiect pilot, doar că unele dintre ele au fost recent reabilitate cu fonduri europene.
O altă schemă de finanţare prin PNRR pentru lucrări de eficienţă energetică a fost deschisă în decembrie de ministerul Energiei. Bugetul alocat este în valoare de 80 de milioane de euro, iar termenul maxim de depunere al proiectelor este de 15 februarie 2023.
