Pensiile speciale au ajuns să reprezinte 0.85 la sută din produsul intern brut al României şi ar putea ajunge la unu la sută din PIB, a declarat Cristina Chiriac, profesor de economie, la Prima News. Prin comparaţie, a adăugat ea, sindicatele din învăţământ au cerut alocarea a şase la sută din PIB.
Economistul Tudor Smirna a precizat că nici n-ar trebui să existe pensii speciale sau pensii fără contributivitate corespunzătoare şi că sistemul public de pensii va intra în colaps într-un viitor nu prea îndepărtat, dacă nu sunt luate măsuri de creştere economică.
Totuşi, spune Costel Gîlcă, avocat de dreptul muncii, există categorii care chiar merită pensii speciale, dar ele trebuie bine definite şi limitate – de exemplu politicienii n-ar trebui să beneficieze de aşa ceva. Este vorba despre categoriile care trebuie ferite de tentaţia mitei, spune el. În plus, crede Gîlcă, diferenţa dintre pensiile speciale şi cele obişnuite este atât de mare, încât face populaţia să le urască.
Deşi scopul pensiei este să înlocuiască salariul atunci când apare incapacitatea de muncă, mulţi pensionari speciali, cum ar fi poliţiştii, îşi găsesc, pe lângă pensie, şi câte un loc de muncă bine plătit, a spus Gîlcă, ceea ce nu este normal.
Tudor Smirna s-a referit şi la problema creşterii economice, despre care a spus că s-ar putea să fie aproape de nivelul prognozat de guvern, de 2,8 la sută. Doar că nu este o creştere reală, pentru că este bazată pe împrumuturi şi nu pe investiţii străine, a adăugat el.
Ionuţ Dumitru, economist-şef al unei bănci comerciale, precizează, însă, că este un moment de instabilitate accentuată din cauza războiului din Ucraina şi că sunt greu de făcut previziuni economice foarte precise.
