Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii, a transmis: „Anul 2020 ne-a arătat mult mai clar vulnerabilităţile legislaţiei privind drepturile de autor. De aceea, pe lângă faptul că avem obligaţia de a transpune normele europene în legislaţia naţională, trebuie să găsim şi alte soluţii pentru corectarea legislaţiei, astfel încât să nu mai lăsăm loc abuzurilor sau interpretărilor. Aici mă refer la cele semnalate de curând, privind propunerea unui organism de gestiune colectivă a unei metodologii în baza Legii 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, faţă de care există mai multe nemulţumiri în sectorul artelor plastice. În plus, dorim ca această lege să stabilească bazele statutului artistului şi ale statutului lucrătorului cultural”.
Directiva UE 790/2019, referitoare la copyright, prevede norme pentru adaptarea anumitor excepţii şi limitări ale dreptului de autor şi ale drepturilor conexe la mediul digital şi la cel transfrontalier, precum şi măsuri pentru facilitarea anumitor practici de acordare a licenţelor, în special. Cadrul juridic trebuie armonizat pentru buna funcţionare a pieţei interne, astfel încât să stimuleze inovarea, creativitatea, investiţiile şi producerea de conţinut nou, inclusiv în mediul digital. Evoluţiile tehnologice rapide continuă să transforme modul în care sunt create, produse, distribuite şi exploatate operele şi alte obiecte protejate, iar legislaţia trebuie să fie concepută astfel încât să permită aplicarea sa în viitor, pentru a nu limita aceste evoluţii.
Tehnologiile digitale permit noi tipuri de utilizări care nu sunt reglementate în mod clar de normele actuale ale Uniunii Europene în domeniile: cercetării, inovării, educaţiei şi conservării patrimoniului cultural. Acest fapt ar putea avea un impact negativ asupra funcţionării pieţei interne.
