Pictorul Ştefan Luchian a iubit nespus creaţia lui Dumnezeu, natura, şi a aşezat-o pe pânză, a declarat mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Teofan, cu prilejul inaugurării muzeului de la Ştefăneşti.
Acesta susţine, de asemenea, că Ştefan Luchian "a fost influenţat în demersul său artistic de frescele mănăstirilor moldave".
"Citind puţin biografia pictorului, am reţinut trei lucruri. A iubit nespus creaţia lui Dumnezeu, natura, pe care a văzut-o frumoasă, senină şi măreaţă şi a aşezat-o pe pânză, bucurând, de-a lungul vremii, multe suflete obosite - primul element. Cel de al doilea - spun cunoscătorii, a fost influenţat în demersul său artistic de frescele mănăstirilor moldave, pe care şi le-a însuşit şi a reuşit să le prelungească în trei biserici pe care le-a pictat: Sfântul Alexandru din Alexandria Teleormanului, Catedrală Episcopală; Sfântul Nicolae din Tulcea şi Biserica Brezoianu din Bucureşti, care, din păcate, prin anii '80, a căzut pradă loviturilor îndreptate spre biserică. Cel de al treilea element, care l-a sprijinit şi i-a oferit adâncime, a fost lumina lăuntrică a contemporanilor săi, în mod special a celor săraci şi obidiţi. Încercând să-şi însuşească durerea lor, să şi-o asume, a considerat de cuviinţă să le aducă o anumită alinare aşezându-i pe pânză", a spus mitropolitul Teofan.
Singurul muzeu din România dedicat pictorului Ştefan Luchian a fost inaugurat, vineri, în localitatea natală a artistului, oraşul Ştefăneşti din judeţul Botoşani. Evenimentul a avut loc în prezenţa mitropolitului Moldovei şi Bucovinei, Teofan, care a oficiat slujba de sfinţire a noului muzeu, dar şi a preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ), Doina Federovici, a primarului oraşului Ştefăneşti, Florin Buţura, a numeroşi parlamentari şi oameni de cultură.
agerpres.ro
