PSD pune în aplicare angajamentul făcut la preluarea guvernării de susţinere a firmelor româneşti şi a producţiei locale. Guvernul Ciolacu promovează scheme de ajutor de stat pentru a stimula producţia internă de materii prime şi materiale, reducând astfel dependenţa de importuri, dar şi costurile proiectelor. Datorită acestor fonduri guvernamentale, în zonele strategice ale economiei încep să se concentreze investiţii private şi de stat îndreptate către localizarea producţiei, la costuri mult mai mici.
Guvernul condus de Marcel Ciolacu se evidenţiază prin absorbţia ridicată, de peste 97%, a fondurilor europene şi prin lansarea a zece programe pentru IMM-uri, vizând investiţii în infrastructură, agricultură, microindustrializare, turism şi alte domenii. Această abordare reflectă strategia PSD de a stimula creşterea economică prin investiţii şi dezvoltarea sectorului privat, cu accent pe producţia internă şi creşterea competitivităţii produselor româneşti.
Datorită PSD, investiţiile de zeci de miliarde de euro şi schemele de ajutor de stat stimulează producţia internă
Multiplele scheme de ajutor de stat ale Guvernului Ciolacu menite să stimuleze producţia internă de materii prime şi materiale, coroborate cu proiecte de investiţii de zeci de miliarde de euro, sprijină companiile româneşti din diverse sectoare să îşi diversifice portofoliile. Aceste măsuri fac parte din planul de transformare a statului român într-un producător direct de materii prime şi intermediare pentru diverse industrii.
Compania de stat Băiţa SA, controlată de Ministerul Economiei, deţine o licenţă pentru exploatarea zăcământului de dolomită Băiţa-Bihor, un mineral folosit în producţia de îngrăşăminte şi alte sectoare industriale. Pentru a relansa operaţiunile şi a valorifica mai bine resursele, se urmăreşte o majorare de capital de 11,643 mil. lei, finanţată de Ministerul Economiei. Aceşti bani vor fi investiţi în retehnologizarea echipamentelor miniere şi achiziţionarea unei instalaţii de prelucrare a dolomitei.
Planul de investiţii are o rată internă de rentabilitate estimată la 12,06%, superioară mediei pieţei şi va reduce substanţial dependenţa României de importurile de materii prime intermediare.
Proiectele Guvernului Ciolacu susţin reindustrializarea în construcţii
Domeniul construcţiilor este un sector esenţial al planului de guvernare PSD, dat fiind faptul că social democraţii au făcut din investiţiile în infrastructura mare motorul dezvoltării economice a ţării. Printre proiectele majore de infrastructură se numără Autostrada Moldovei, Autostrada Piteşti-Sibiu şi A0 - Centura Capitalei.
În contextul creşterii pieţei construcţiilor, estimată să atingă 20 mld. euro până în 2036, firmele româneşti, precum Construcţii Erbaşu şi Drum Asfalt, au investit în fabrici de prefabricate pentru a asigura un flux constant de materiale. Această măsură contribuie la scurtarea timpului de aprovizionare şi la eliminarea problemelor legate de dependenţa de importuri. Alte companii, cum ar fi CON-A, SSAB AG, şi ACI Cluj, au adoptat strategii similare pentru a-şi asigura resursele necesare proiectelor în curs.
Trecerea de la bitum la beton pentru autostrăzi ar economisi 100 mil. euro doar în 2024
România explorează utilizarea cimentului rutier produs local pentru autostrăzi, reducând astfel dependenţa de bitumul importat, care reprezintă peste 90% din materialul utilizat pentru asfaltare. Calculele Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (CNIR) arată că folosirea cimentului rutier în loc de bitum ar putea economisi, de exemplu, aproximativ 500 mil. lei (circa 100 mil. euro) pentru proiectele de infrastructură rutieră în lucru în prezent, ce totalizează peste 700 km.
„Avem nevoie de o dezvoltare a industriei materialelor de construcţii pentru infrastructura rutieră din România. Cimentul rutier poate înlocui bitumul”, a spus Gabriel Budescu, directorul CNIR.
Această abordare nu doar economiseşte bani, dar reduce şi nevoia de intervenţie timpurie şi de refacere a drumurilor, preponderent după deformarea bitumului supus unor temperaturi extreme în timpul verii. Utilizarea benefică a betonului a fost demonstrată anterior în proiecte precum autostrada A2 Bucureşti-Constanţa şi varianta ocolitoare de la Giurgiu.
