Efectele pozitive ale investiţiilor, motorul creşterii economice al Guvernului condus de Marcel Ciolacu, se resimt şi asupra gospodăriilor. Pe fondul majorării veniturilor românilor şi a încrederii populaţiei în stabilitatea financiară a ţării, aceştia au apelat la instrumente de finanţare precum creditele bancare. Românii au continuat să constituie depozite la băncile comerciale, ajungând la peste 50 de miliarde de lei excedent de lichiditate.
În iunie 2024, conform datelor agregate din sistemul bancar românesc, excedentul de lichiditate, în raport cu Banca Naţională a României, a atins al doilea cel mai ridicat nivel istoric. Acesta a atins suma de 50,4 mld. lei, în creştere cu peste 10% (4,9 mld. lei) faţă de nivelul înregistrat în mai. Sumele sunt rezultate directe ale politicilor PSD de creştere a veniturilor populaţiei, excedentul fiind constituit din depunerile băncilor comerciale la banca centrală (depuneri overnight).
Investiţiile masive în economie promovate de PSD asigură sume importante băncilor, care scad dobânzile
Această abundenţă de bani în sistemul bancar se datorează, printre altele, intrărilor de fonduri (investiţii) din afara ţării, emisiunilor de euro-obligaţiuni ale Ministerului de Finanţe, cât şi bugetelor pentru investiţiile în infrastructura mare a social democraţilor, ale căror sume ajung în
conturile companiilor prestatoare de servicii, contribuind astfel la creşterea lichidităţii.
Datorită excedentului de lichidităţi, ca urmare a primirii acestor bani de la deponenţi, persoane fizice şi companii, instituţiile financiare nu mai apelează la credite Lombard (credite interbancare) şi nu participă la operaţiunile de piaţă organizate de BNR, ceea ce reduce necesitatea de a licita pentru depozite şi duce la scăderea dobânzilor.
În consecinţă, dobânzile la depozitele noi au scăzut cu 2 puncte procentuale, ajungând la 5,4%, un nivel uşor peste rata inflaţiei, care a fost de 4,9% în luna iunie.
Social-democraţii scad şi povara dobânzilor pentru românii cu credite
Dobânda BNR pentru depozitele overnight a fost până de curând de 6% pe an, ceea ce a reprezentat şi referinţa de facto a pieţei. IRCC, indicele pentru creditele de consum, e în jurul acestui nivel de circa 6 trimestre, în timp ce mediile ROBOR la 3 şi 6 luni, indici pentru împrumuturile interbancare, au coborât de asemenea spre 6%.
Recent, BNR a redus însă rata-cheie de la 7% la 6,75%, iar dobânda pentru depozitele overnight a fost ajustată la 5,75%. Decizia băncii centrale reflectă încrederea în stabilitatea şi creşterea sustenabilă a economiei româneşti şi în scăderea inflaţiei într-un ritm mai rapid decât cel anticipat, urmând a crea condiţii pentru o nouă reducere a dobânzilor la credite.
Banii investiţi productiv de Guvernul Ciolacu susţin românii, companiile locale şi sistemul bancar
Potrivit datelor Eurostat, în 2023, ţara noastră a avut cea mai ridicată pondere a investiţiilor productive în PIB din ultimii 11 ani. Mai exact, investiţiile productive în economia românească au reprezentat în anul 2023 o sumă agregată de 87,3 mld. euro, adică 26,9% din PIB (locul 2 în UE27, după Cehia, cu 27% din PIB). Au fost investiţii productive mai mari cu 13 mld. euro decât în anul 2022.
În 2024, guvernul condus de Marcel Ciolacu va creşte investiţiile la peste 120 de miliarde de lei, echivalentul a 7,2% din PIB, din bugetul naţional şi fonduri europene, apropiindu-se de ţinta de 10% din PIB.
În mai, valoarea investiţiilor publice a atins 47 mld. lei, cu 60% mai mult decât anul trecut, 66% provenind din fonduri europene.
PSD este partidul care introduce în România salariul minim european, are cei mai mulţi primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene campioni ai proiectelor cu bani de la Comisia Europeană şi a reuşit, în actuala guvernare, să ducă absorbţia de fonduri europene la peste 97%.
