Controlul din ultimul an al Guvernului, prin reglementarea mai multor segmente din economie, nu a fost lipsit de critici. Deşi măsurile de plafonare şi reduceri de preţuri aveau drept scop protejarea cetăţenilor vulnerabili de fluctuaţii speculative de preţuri, adepţii liberalizării pieţelor au criticat constant măsurile de protecţie introduse de Guvern. Aceştia au clamat iminenţa falimentului, rezultatele din economie arătând ca aceştia nu urmăreau decât creşterea profitului.
La un an de guvernare PSD şi măsuri de plafonare luate în cascadă, sectoarele economice vizate nu doar că nu au intrat în faliment, dar buna parte dintre ele au generat profituri mult mai mari. Practic, protejarea puterii de cumpărare a românilor a produs ca principal efect stabilitate şi chiar creştere de profituri în piaţa de capital.
Plafonarea tarifelor RCA – profit istoric al asigurătorilor
Una dintre cele mai criticate şi dezbătute măsuri, plafonarea tarifelor RCA, a crescut profiturile pe piaţa asigurătorilor la un maxim al ultimilor 34 ani. Pe piaţa locală de asigurări s-a înregistrat în 2023 un câştig de 939,75 milioane de lei, de la un rezultat net negativ de 186,55 milioane de lei în 2022.
Ultima prelungire a plafonării preţurilor la RCA introdusă de Guvernul PSD este încă în vigoare până pe 30 iunie, fiind foarte posibil ca măsura să se prelungească până în septembrie. Proiectul prevede ca nici un asigurător să nu poată avea un tarif mai mare al poliţelor RCA decât cel pe care l-a practicat la data de 28 februarie 2023, cu o ajustare maximă de +6,8%, cât a fost rata anuală a inflaţiei din 2023.
Plafonarea preţurilor la alimente de bază – creşterea consumului privat
Rata inflaţiei din România a ajuns în luna mai la 5,1%, după ce plafonările introduse de Guvern au oprit speculaţii şi manipulări de tarife şi au contribuit la echilibrarea veniturilor şi cheltuielilor cetăţenilor. Una dintre măsurile care au protejat puterea de cumpărare a românilor a fost plafonarea preţurilor la alimente de bază, care, la numai câteva luni distanţă, a relansat consumul privat al românilor şi a contribuit astfel la o creştere economică accelerată în primul trimestru al lui 2023.
Conform datelor Băncii Comerciale Române (BCR), consumul privat a înregistrat în aprilie 2024 o creştere de 9,5%.
Plafonarea preţurilor la gaze şi energie
Luna aprilie 2024 a înregistrat o scădere record de 20% a preţului final la gaze. Conform sumelor facturate de cel mai mare producător de gaze din România, Engie, pentru luna aprilie, preţul final a fost de 0,23 lei/kWh, cu 20% mai mici faţă de luna martie, în contextul în care preţul maxim plafonat, conform deciziei Executivului PSD, nu poate depăşi 0,31 lei/kWh. Plafonarea preţurilor la gaze şi energie, introdusă de Guvernul condus de Marcel Ciolacu, a avut drept scop protejarea consumatorilor vulnerabili. La calcularea preţurilor plafonate s-a ţinut cont de o echivalare aproximativă a nivelului de consum pe gospodărie cu nivelul de venit al membrilor familiei.
Mari companii din energie au înregistrat profituri majore în această perioadă, contrar aparenţelor. Grupul PPC, principalul furnizor de energie electrică din Grecia şi România, a raportat, pentru 2023, o creştere cu 35%.
(Comunicat de presa)
