Aeroportul Bucureşti-Sud, ce urmează a fi construit la sud de Capitală, în urma unui parteneriat ce va reuni autorităţi locale şi centrale cu atribuţii în domeniu, va fi dimensionat astfel încât să poată deservi peste 11 milioane de pasageri, într-o primă fază, cu posibilitatea de extindere pentru a acomoda peste 20 de milioane de pasageri în etapa a doua şi să permită transportul pe cale aeriană a cel puţin 30.000 de tone de mărfuri.
(Comunicat de presa)
Aceasta este concluzia studiului de oportunitate elaborat recent de către un consorţiu de specialişti, din care fac parte şi reprezentanţi ai companiei SETEC din Franţa, societate cu experienţă vastă în studierea, proiectarea şi realizarea de aeroporturi la nivel global, atât în Europa, cât şi în America de Sud, Africa şi Asia.
Potrivit studiului menţionat, noul aeroport internaţional al Bucureştiului va fi construit în imediata apropiere a localităţii Adunaţii Copăceni din judeţul Giurgiu, situată la 24 de kilometri de centrul capitalei României şi la o distantă de 43 de kilometri faţă de graniţa cu Bulgaria.
„Ceea ce am început de acum un an ca idee, ca dorinţă, astăzi prinde contur. În urma asocierii cu Consiliul Judeţean Giurgiu, am pus baza unei structuri care va pune în practică acest proiect existent, ca intenţie, încă din anul 1973.
Împreună am făcut primul pas, alături de partenerii francezi de la Setec, cu experienţă vastă în privinţa infrastructurii aeroportuare. Bucureştiul este polarizat, a existat o diferenţă foarte mare între nordul şi sudul Bucureştiului, fapt ce produce consecinţe grave, ce face nordul oraşului să fie sufocat de propriul succes. Avem o necesitate majoră pentru zona de sud a oraşului. Şi economic, dar şi în privinţa infrastructurii. Acesta este fundamentul iniţierii procedurilor despre care vorbim. Sunt convins că împreună cu partenerii noştri, vom reuşi să ducem la capăt acest proiect”, a declarat Daniel Băluţă, primarul Sectorului 4.
Înfiinţarea noului aeroport în zona de sud a Bucureştiului marchează un moment semnificativ în dezvoltarea infrastructurii de aviaţie a României şi a regiunii de sud-est a Uniunii Europene, însă, va satisface, totodată, şi cerinţa imperativă a decongestionării traficului aerian din zona Capitalei, concentrat acum doar pe Aeroportul Otopeni.
Aici, conform specialiştilor, estimările arată faptul că în următorii ani, traficul de pasageri ar putea creşte semnificativ (până la aproximativ 65 de milioane de pasageri anual, în 2050), iar în aceste condiţii, în care nu sunt prefigurate intenţii de extindere a capacităţii de transport a aerogării din Otopeni, luarea în considerare a unui nou aeroport ar putea asigura o gestionare mai eficientă a traficului şi o experienţă mai bună pentru pasageri.
„Primul lucru la care trebuie să ne uităm atunci când realizăm un aeroport este bineînţeles raportul dintre cerere şi ofertă şi acest lucru ne va ajuta să dimensionăm capacitatea viitorului aeroport. Pentru aceste calcule ne bazăm pe studii econometrice care oferă o perspectivă până în anul 2050, pentru Bucureşti, de 40 de milioane de pasageri într-un scenariu prudenţial şi de 65 de milioane de pasageri, într-un scenariu optimist.
Amplasamentul este unul strategic, în partea de sud a Bucureştiului, pentru a maximiza impactul socio-economic, pentru că este o activitate care va reprezenta un punct nevralgic pentru oraş şi care trebuie conectat cu toate celelalte infrastructuri deja existente. Va fi, de asemenea, un punct de legătură şi cu ţara vecină, Bulgaria, de asemenea noua membră a Spaţiului Schengen şi am observat în studiile pe care le-am făcut că sunt deja pasageri în această ţară care folosesc Aeroportul Otopeni şi care se vor putea bucura în viitor de noul aeroport”, a declarat Aurélien VAN HECKE, manager de proiect SETEC pentru Aeroportul Bucureşti-Sud.
Acest proiect ambiţios va urma ghidurile IATA (Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian) şi este conceput să servească ca un hub strategic atât pentru operaţiunile de pasageri, cât şi pentru cele de marfă, pentru a răspunde cererii în continuă creştere a transportului aerian în anii următori. Acoperind o suprafaţă vastă, aeroportul este proiectat să includă terminale de ultimă generaţie, piste de decolare şi aterizare şi facilităţi de ultimă oră, asigurând operaţiuni fără probleme.
În plus, locaţia strategică aeroportului oferă acces convenabil la reţelele de transport existente şi viitoare, inclusiv la drumuri, căi ferate, căi navigabile şi sisteme de metrou. Această conectivitate eficientă asigură un acces rapid şi fără probleme atât pentru pasageri, cât şi pentru transportatori, favorizând creşterea mobilităţii şi a oportunităţilor comerciale.
„Transportul rămâne problema noastră numărul 1, fluidizarea traficului este provocarea noastră, a tuturor, pentru că un trafic congestionat înseamnă foarte multă poluare, pentru copiii noştri, pentru tinerii noştri, pentru noi toţi. De aceea, pentru perioada următoare ne-am propus, ca împreună, să prelungim reţeaua de metrou şi aici vreau să-i aduc felicitări prietenului meu Daniel Băluţă, primarul Sectorului 4, care are deja un avans cu magistrala M4.
Vrem să dezvoltăm şi magistralele M2 şi M7, trebuie să unim Bucureştiul cu Ilfovul şi invers, aşa vom combate eficient traficul. Un astfel de proiect, un aeroport în sudul Capitalei, este aşteptat de peste 20 de ani, de aceea vreau îl felicit pe Daniel, dar şi pe echipa sa, pentru eforturile depuse în vederea realizării unui astfel de obiectiv extrem de important pentru dezvoltarea Capitalei”, a declarat senatorul Gabriela Firea.
De asemenea, proximitatea aeroportului faţă de Bulgaria adaugă o altă dimensiune semnificativă a strategiei sale. Având în faptul că atât România, cât şi Bulgaria, sunt deja membre ale spaţiului Schengen aerian şi maritim şi că la momentul finalizării construcţiei aeroportului, cele două ţări vor avea şi frontierele terestre în Schengen, aerogara va deveni un nod strategic, o poartă de acces crucială pentru călătoriile şi comerţul internaţional, facilitând circulaţia neîntreruptă a mărfurilor şi pasagerilor.
Având în vedere noul statut al României, ca proaspăt membru al Spaţiului Schengen, se estimează că noul terminal va avea o suprafaţă redusă pentru controlul vamal. În cele din urmă, luând în considerare toate aceste aspecte, precum şi numărul de standuri de contact, suprafaţa terminalului necesară este estimată la aproximativ 81.000 m², dintr-un total de aproximativ 700 de hectare de teren cât se estimează că este nevoie pentru construcţia aeroportului. Suprafaţa terminalului urmează a fi distribuită pe mai multe etaje pentru a reduce amprenta la sol a acestuia.
Aeroportul din sudul Bucureştiului va fi, totodată, şi un centru crucial pentru transportul de mărfuri, incluzând depozite de marfă, depozite de depozitare şi o infrastructură logistică de ultimă generaţie. Vor fi manipulate diferite tipuri de mărfuri, de la cele perisabile la cele mari, pentru un transfer rapid şi sigur către diverse destinaţii. Spaţiul noului terminal cargo este estimată la minimum 3.000 m².
Odată construit, noul aeroport al Bucureştiului va avea şi funcţiuni conexe transportului aerian de persoane şi de mărfuri, cum ar fi: turn de control, facilităţi de securitate aeroportuară, staţie de salvare şi stingere a incendiilor la aeronave, facilităţi proprii de deszăpezire şi de întreţinere aeroportuară, dar şi o parcare pentru pasageri, de aproape 4.500 de locuri.
Totodată, aici se vor regăsi şi o serie de facilităţi oferite companiilor aeriene care vor opera zboruri, între care se regăsesc: hangar de întreţinere aeronavelor, echipamente de sprijin la sol, facilităţi de catering pentru zboruri, facilităţi de alimentare cu combustibil pentru aeronave şi facilităţi de degivrare aeronavelor, plus centrale solare şi staţii de epurare a apelor uzate, pentru un control sustenabil al resurselor şi pentru impact minim asupra mediului înconjurător.
„Această fază a proiectului anterior menţionat şi detaliat reprezintă studiu de oportunitate, care oferă informaţii în funcţie de care urmează să fie determinată dimensiunea şi configuraţia optimă a infrastructurii fizice a aeroportului, inclusiv pistele de decolare şi aterizare, căile de rulare, platformele şi zonele terminale.
Se iau în considerare factori precum mişcările aeronavelor, volumele de pasageri, operaţiunile de marfă şi facilităţile de servicii pentru a asigura operaţiuni eficiente şi pentru a se adapta cerinţelor proiectate”, susţin specialiştii, care precizează şi următorii paşi de urmat astfel încât documentele aferente construirii Aeroportului Bucureşti-Sud să fie concepută ca la carte. Astfel, în perioada imediat următoare, vor fi dezvoltate soluţiile tehnice şi vor fi analizate scenariile posibile, iar ulterior va fi întocmit studiul de prefezabilitate ce va sta la baza documentaţiei tehnice prevăzută de legislaţia în vigoare.
Potrivit estimărilor specialiştilor, studiul de prefezabilitate ar urma să fie finalizat în luna august 2024, iar un an mai târziu, în septembrie 2025, să fie disponibile atât studiul de fezabilitate, cât şi Planul Urbanistic Zonal. În octombrie 2025 este estimat debutul procedurilor de proiectare şi execuţie, proiectul urmând a fi finalizat în termen de cel mult trei ani de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.
