Românii obţin o protecţie financiară vitală împotriva dobânzilor exorbitante la creditele IFN-uri. Parlamentul a adoptat legea iniţiată de senatorul PSD, Daniel Zamfir, care impune un plafon pentru dobânzi şi restricţionează acţiunile agresive ale agenţilor de recuperare.
"Există IFN-uri care aplică dobânzi de până la 60.000%, cu o medie a dobânzilor în jur de 7-800%. Am clarificat ferm că nicio agenţie de recuperare nu poate solicita unui debitor mai mult decât valoarea creanţei, astfel eliminând această hărţuire necontrolată a celor care trebuie să plătească aceste sume”, a declarat senatorul PSD, Daniel Zamfir.
Potrivit proiectului PSD, noile reglementări se vor aplica pentru: creditele ipotecare, unde rata dobânzii anuale efective (DAE) nu poate depăşi dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României (BNR) plus 2%, pentru creditele de consum, unde DAE-ul nu va fi mai mare decât dobânda de referinţă a BNR plus 15%, precum şi pentru creditele de consum mai mici de 15.000 de lei, suma totală de rambursat ce nu va putea depăşi dublul sumei împrumutate.
Astfel, va exista o reducere semnificativă a dobânzilor practicate de instituţiile financiare nebancare pentru creditele de consum. Clienţii nu vor că nu vor plăti mai mult de dublul sumei împrumutate, iar agenţiile de recuperare nu pot cere mai mult decât valoarea creanţei.
Legea PSD se aplică şi creditelor în derulare
Legea propusă de PSD se va aplica şi pentru creditele în derulare. Spre exemplu, dacă dobânda percepută de creditor depăşeşte plafonul prevăzut în proiect, clientul trebuie să iniţieze o cerere de revizuire, iar creditorul are obligaţia de a răspunde în termen de 30 de zile.
În cazul în care divergenţele nu sunt soluţionate pe cale amiabilă, consumatorul poate solicita intervenţia instanţei. Efectele contractului asupra consumatorului sunt suspendate începând cu data depunerii cererii de ajustare judiciară, doar dacă depăşirea limitelor este confirmată printr-o decizie a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului.
PSD susţine protecţia financiară: Legea dării în plată
Mii de români care nu au mai putut să îşi plătească ratele la bancă au apelat la Legea dării în plată care permite celor care şi-au cumpărat locuinţe pe credit să scape de datorii dacă cedează casele băncilor.
Această lege a fost votată de parlamentarii PSD pentru a oferi protecţie consumatorilor aflaţi în dificultate financiară. PSD a dorit ca prin acest proiect să permite persoanelor care nu mai pot face faţă plăţii ratelor la creditele ipotecare să cedeze proprietatea în schimbul eliminării datoriei.
Astfel, românii pot evita executarea silită şi pot obţine o resetare a situaţiei financiare. Conform legii, beneficiarii pot solicita darea în plată după ce au încercat, în prealabil, să negocieze cu creditorii termeni de rambursare mai favorabili sau după ce au încercat să vândă proprietatea la un preţ rezonabil. De asemenea, aceştia trebuie să demonstreze că nu pot plăti ratele la credit din veniturile lor.
Această lege reprezintă o altă măsură importantă susţinută de PSD pentru protecţia consumatorilor împotriva exceselor financiare şi a presiunilor creditorilor.
Darea în plată şi pentru maşini. Noi drepturi pentru consumatori
După legea dării în plată pentru imobile, PSD a susţinut şi legea care permite celor care achiziţionează maşini în leasing să le dea înapoi dacă nu mai pot plăti ratele. Legea este în vigoare de aproximativ 3 ani.
Potrivit legii, titlul executoriu asupra contractului de leasing este anulat, iar utilizatorul primeşte dreptul de vânzare a maşinii pentru a-şi achita datoria faţă de finanţator. Astfel, abuzurile companiilor de leasing sau ale recuperatorilor, care valorificau maşinile la preţuri subevaluate, au fost eliminate prin proiectul PSD.
De asemenea, în cazul în care maşina este returnată la timp, consumatorul sau un cumpărător propus de acesta beneficiază de dreptul prioritar la cumpărarea maşinii timp de 30 de zile, la un preţ cel puţin egal cu sumele datorate conform contractului. Aceste măsuri aduc mai multă siguranţă şi echitate în relaţia dintre consumatori şi companiile de leasing.