Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Parlamentului, spre reexaminare, actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015.
Şeful statului arată în cererea de reexaminare că legea instituie o serie de măsuri ce vizează, pe de o parte, îmbunătăţirea activităţii de promovare a sectorului viticol românesc, iar pe de altă parte, salarizarea personalului încadrat la Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV).
"Considerăm însă că unele dintre dispoziţiile legii menţionate sunt neclare, de natură să genereze probleme în aplicare şi, prin urmare, se impun a fi reanalizate de către Parlament", se precizează în document.
Şeful statului arată, referitor la Institutul de Promovare a Vinului Românesc (IPVR), că natura juridică a acestuia este neclară, utilitatea publică fiind în mod eronat atribuită unei instituţii de drept public.
Preşedintele Iohannis apreciază că stabilirea statutului de utilitate publică în privinţa Institutului de Promovare a Vinului Românesc este în mod impropriu alocat unei persoane juridice de drept public, fiind astfel necesară o reanalizare a textului de către Parlament, în sensul stabilirii fără echivoc a naturii juridice a acestui organism.
Şeful statului consideră că dispoziţiile referitoare la Institutul de Promovare a Vinului Românesc ar trebui reexaminate de Parlament şi din perspectiva impactului bugetar, sub cel puţin două aspecte: al sursei de finanţare şi al angajării de personal. În acest sens, se semnalează că legea prevede că finanţarea IPVR se realizează atât din venituri proprii, cât şi din bugetul ONVPV.
De asemenea, este criticată şi prevederea conform căreia numărul de posturi aprobate pentru IPVR este de minimum 7, arătându-se că utilizarea sintagmei "minimum" conduce la concluzia că numărul poate fi oricât de mare, iar o altă prevedere stipulează că personalul IPVR este salarizat potrivit anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
"Prin urmare, înfiinţarea IPVR presupune creşterea cheltuielilor salariale, cu impact asupra bugetului general consolidat, ceea ce impune şi o analiză din perspectiva prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, potrivit cărora totalul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu poate fi majorat pe parcursul anului bugetar, cu ocazia rectificărilor bugetare", se arată în cererea de reexaminare.
În cerere se mai precizează că printr-o hotărâre de Guvern nu se poate complini lipsa unei reglementări de nivelul legii, atribuţiile generale şi specifice reprezentând unul dintre elementele de bază care definesc natura juridică a unei instituţii.
"Considerăm că în condiţiile în care Parlamentul a decis înfiinţarea prin lege a IPVR, atribuţiile specifice ale acestui organism pot fi reglementate numai prin lege, orice altă soluţie reprezentând o încălcare a voinţei autorităţii legiuitoare", se menţionează în cererea de reexaminare.
În document se mai arată şi că norma ce prevede că patrimoniul IPVR va include bunuri mobile şi imobile dobândite cu titlu de proprietate, donaţii sau bunuri imobile aflate în proprietatea publică sau privată a statului şi date în administrare sau în folosinţă, în condiţiile legii - se impune a fi clarificată sub aspectul sferei drepturilor ce vor alcătui patrimoniul IPVR, prin raportare la dispoziţiile ce reglementează regimul juridic al proprietăţii publice, stabilit prin art. 136 alin. (2) şi alin. (4) din Constituţie, art. 858-860 Cod civil, precum şi cu definiţia patrimoniului de la art. 31 alin. (1) Cod civil.
În cerere este criticată şi prevederea potrivit căreia "prin derogare de la prevederile art. 27 alin. (3) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzută la art. 561 alin. (5) din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole iniţiază procedurile de ocupare a posturilor aprobate pentru Institutul de Promovare a Vinului Românesc, cu respectarea prevederilor legale în vigoare".
"Precizăm că Legea nr. 55/2020 vizează instituirea, pe durata stării de alertă declarate în condiţiile legii, în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare şi, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viaţă, la integritate fizică şi la ocrotirea sănătăţii, inclusiv prin restrângerea exerciţiului altor drepturi şi libertăţi fundamentale. Întrucât aplicabilitatea Legii nr. 55/2020 este strict circumscrisă declarării stării de alertă în condiţiile legii, considerăm că orice derogare de la normele acesteia ar putea fi instituită de legiuitor numai în condiţiile subzistenţei stării de alertă. În raport însă cu data dezbaterii şi adoptării Legii pentru modificarea şi completarea Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015, se constată că starea de alertă încetase. În aceste condiţii, considerăm că se impune reanalizarea de către Parlament a întregii soluţii legislative înscrise la art. III din legea supusă reexaminării, în vederea clarificării normelor aplicabile procedurii de ocupare a posturilor din cadrul Institutului de Promovare a Vinului Românesc", conchide şeful statului.
Sursa: Agerpres
