La mulţi ani, România! Sunt 102 ani de cand la Alba Iulia, români stiuţi si neştiuti, majoritatea ţărani obişnuiti cu munca si proaspat intorsi
dintr-un război nenorocit, au decis că România trebuie să capete o noua formă. Dar şi un alt fond. S-au bucurat împreuna de cel mai inaltator moment al istoriei, au fost martori ai celei mai frumoase nasteri de pe acest pamânt - naşterea Romaniei mari şi a unei naţiuni ambiţioase. Si asta impotriva pandemiei de gripă spaniolă care făcea ravagii. La 102 ani de la acel moment, aniversăm naşterea Romaniei Mari tot în pandemie. Dar nu suntem uniţi - suntem distantaţi din cauza pandemiei si dezbinaţi din cauza politicii. Este cea mai tristă aniversare a marii uniri, in care avem prea puţine motive să ne bucuram si prea multe să fim trişti si mâniosi. Zilnic, 10 mii se imbolnăvesc şi aproape 200 de oameni mor din cauza unui virus. Iar România Mare este unită pe hârtie, dar farâmiţată în interese mici. O zi fără paradă militara, fară mari adunări, cu acuze aruncate de o parte si alta şi altfel decât acum 102 ani, fară a putea ca romani stiuţi si nestiuţi să isi strânga mana cu bucurie si speranta.
