Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Strasbourg, că Uniunea Europeană se pregăteşte pentru decizii cu impact pe termen lung pentru viitorul nostru ca Uniune, inclusiv adoptarea noii Agende Strategice, despre extinderea Uniunii, despre gestionarea migraţiei, stimularea competitivităţii sau întărirea Pieţei Interne. ”Pledez pentru o Uniune puternică, o uniune consolidată, unită, solidară şi cu concepte solide pentru parcursul pentru următorii ani în beneficiul cetăţenilor europeni”, a mai spus şeful statului.
”Mă aflu aici, la Parlamentul European, la invitaţia doamnei Preşedinte Metsola, pentru a participa la dezbaterea „This is Europe” şi pentru a avea un dialog cu membrii Parlamentului European pe temele europene care ne preocupă pe toţi acum în prag de alegeri europene”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, în declaraţiile comune cu Roberta Metsola, preşedintele Parlamentului European.
Şeful statului a arătat că au discutat despre priorităţile de pe agenda europeană în această perioadă foarte importantă, când ne pregătim pentru alegerile europarlamentare.
”Ne pregătim, de asemenea, pentru decizii cu impact pe termen lung pentru viitorul nostru ca Uniune, inclusiv adoptarea noii Agende Strategice, vorbim despre extinderea Uniunii, despre gestionarea migraţiei, stimularea competitivităţii sau întărirea Pieţei Interne. Pe scurt – demersuri care să ne consolideze Uniunea intern şi extern şi, foarte important după părerea mea, să consolideze rolul global al Uniunii Europene. Am exprimat foarte mult eforturile doamnei Preşedinte de reformare a Parlamentului European, prin măsuri ferme, clare, curajoase de creştere a transparenţei, a responsabilităţii şi a integrităţii”, a spus şeful statului.
Klaus Iohannis a menţionat că au discutat clar şi despre războiul din Ucraina şi cum trebuie să rămânem uniţi.
”Am discutat, cum discutăm de fiecare dată, trebuie să vă spun, şi despre Moldova – ce se poate face pentru a veni în sprijinul Moldovei, mai ales acum după ce s-a decis că este cazul să devină parte a spaţiului european. Avem, noi avem o viziune comună despre viitorul nostru, al Uniunii, şi cred că este foarte bine ca multe dintre aceste chestiuni să fie discutate astăzi, în Parlamentul European”, a mai spus Iohannis.
Preşedintele a menţionat că această dezbatere de tip „This is Europe” are o tradiţie acum deja din 2022 şi un format care generează nu doar idei şi dezbateri, ci şi soluţii şi se bucură că deschide seria dezbaterilor „This is Europe" din acest an, un an extraordinar de important pentru Uniune, pentru politicienii din Uniunea Europeană.
”Avem alegeri europene, dar avem şi foarte multe alegeri în state membre. Voi sublinia şi în plen, dar pot să spun şi acum că eu pledez pentru o Uniune puternică, o uniune consolidată, unită, solidară şi cu concepte solide pentru parcursul pentru următorii ani în beneficiul cetăţenilor europeni”, a mai arătat Iohannis.
Iohannis a declarat că ne confruntăm cu o erodare a valorilor la nivelul Uniunii Europene, ceea ce alimentează percepţia de declin pe care unii o au despre Europa sau, cel puţin, despre rolul de lider şi rolul global al Europei, şi de aceea, trebuie să facem mai mult pentru a promova sentimentul şi certitudinea că facem parte cu toţii din aceeaşi comunitate de valori, care trebuie protejată de fiecare dintre noi.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că ”Uniunea noastră se confruntă cu provocări geostrategice fără precedent, iar viitorul nostru şi cel al generaţiilor viitoare depinde de fiecare decizie pe care o luăm acum”.
”La nivel global, ordinea internaţională bazată pe reguli este contestată repetat. Rusia îşi continuă agresiunea împotriva Ucrainei. În jurul Uniunii, instabilitatea şi insecuritatea au atins niveluri alarmante. Conflictul deschis din Orientul Mijlociu, situaţia din Marea Roşie şi evoluţiile îngrijorătoare din Sahel, toate acestea au un impact sistemic asupra propriei noastre securităţi. Schimbările climatice, dificultăţile economice şi migraţia ilegală continuă să genereze la rândul lor un impact negativ, sporind complexitatea dinamicii globale. Pe lângă toate aceste provocări, asistăm la o criză a valorilor şi, din ce constat, la o criză de încredere a publicului în instituţiile noastre”, a arătat şeful statului în discurs.
Klaus Iohannis a arătat că ”ne confruntăm, într-adevăr, cu o erodare a valorilor la nivelul Uniunii Europene, ceea ce alimentează percepţia de declin pe care unii o au despre Europa sau, cel puţin, despre rolul de lider şi rolul global al Europei”.
”De aceea, trebuie să facem mai mult pentru a promova sentimentul - şi certitudinea - că facem parte cu toţii din aceeaşi comunitate de valori, care trebuie protejată de fiecare dintre noi”, a adăugat Iohannis. Preşedintele României a menţionat că, ”într-un astfel de moment crucial, ne stau în faţă întrebări fundamentale, şi trebuie să le răspundem împreună, ca europeni, cu viziune, curaj şi responsabilitate”.
”În primul rând, "Ce putem face şi ce trebuie să facem ca Uniune?". Provocările actuale ne împing spre o regândire transformatoare a acţiunilor noastre. Ultimii ani au dovedit că acţiunea noastră comună, ca întreg, ca o adevărată Uniune, este esenţială. Unitatea noastră a fost testată în mod repetat şi nu s-a clintit. Mai mult decât atât, aceasta a constituit o surpriză strategică pentru unii şi ne-a adus avantaje tactice. Ar trebui să construim pe această bază. În al doilea rând, dacă ne gândim mai departe, apare o altă întrebare crucială: "Ce putem face mai mult pe plan intern?". Consolidarea rezilienţei noastre interne este o condiţie fundamentală pentru o Uniune mai puternică şi pentru rolul său geopolitic sporit. Aceasta este poate cea mai complexă discuţie”, a subliniat preşedintele.
Şeful statului a mai spus că ”discuţia include şi necesitatea de a identifica cele mai bune strategii pentru a răspunde la ameninţările hibride şi pentru a spori funcţionalitatea sistemelor democratice şi înseamnă şi dezvoltarea de politici sectoriale, precum tehnologia, inclusiv în ce priveşte inteligenţa artificială, combaterea schimbărilor climatice, stimularea competitivităţii prin producţie industrială şi lanţuri de aprovizionare durabile.
”Am convingerea că succesul demersurilor în aceste domenii depinde de o Piaţă Unică puternică, ce poate oferi soluţii la multe dintre problemele cu care ne confruntăm, încurajând creativitatea şi dezvoltarea pe scară largă. Noi, ca Uniune, luăm acum măsuri fără precedent pentru a ne îndepărta de o abordare reactivă în consolidarea rezilienţei noastre interne. Acţionăm pentru consolidarea capacităţilor noastre interne, în domenii precum infrastructura, tranziţia ecologică şi digitală, reacţia la situaţii de urgenţă şi dezastre naturale, eficienţa energetică şi lanţurile de aprovizionare”, a spus Iohannis în discurs.
”În pofida opiniilor unora, suntem mai puternici acum decât eram acum cinci ani. Am dat dovadă de o unitate remarcabilă în, probabil, cele mai dificile circumstanţe cu care a trebuit să ne confruntăm ca Uniune. Cu toate acestea, mai avem mult de lucru. Construcţia noastră europeană comună este, până la urmă, un proiect aflat în curs de desfăşurare. Aşa cum afirma Jacques Delors, liderul european vizionar căruia i-am adus recent un omagiu, "Modelul european este în pericol dacă eliminăm principiul responsabilităţii personale". Prin urmare, dragi colegi, este responsabilitatea noastră comună de a face tot ce putem pentru toţi cetăţenii noştri”, a mai spus Klaus Iohannis.
Preşedintele a afirmat că avem o responsabilitate specială faţă de tinerii noştri.
”Generaţiile viitoare privesc spre noi cu speranţă şi optimism în vremuri volatile din punct de vedere geopolitic şi marcate de dificultăţi socio-economice. Viitorul Europei depinde de capacitatea Uniunii de a le oferi răspunsuri sincere şi de a le livra rezultate concrete în ceea ce priveşte educaţia, sănătatea, prosperitatea, securitatea climatică şi oportunităţile de angajare. În urmă cu cinci ani, am adoptat Declaraţia de la Sibiu. Cele 10 angajamente asumate atunci sunt în continuare valabile. Unitatea, solidaritatea, coeziunea, statul de drept - acestea continuă să se afle în centrul acţiunii noastre europene comune. În ceea ce mă priveşte, voi rămâne, în eforturile mele viitoare, profund fidel acestor valori şi principii - şi sunt convins că acestea reprezintă baza pentru activitatea pe care o desfăşuraţi şi dumneavoastră aici, în Parlamentul European. Cred, de asemenea, că, împreună, putem menţine Uniunea pe calea succesului, rămânând fideli viziunii noastre privind o Europă unită şi mai puternică”, a spus şeful statului în final.
Iohannis a declarat despre alegerile în poziţiile cheie europene, după alegerile europarlamentare, că după părerea sa, ar fi inadmisibil ca nici o poziţie să nu fie ocupată de o persoană din noile state membre, adică din partea din Est. Şeful statului a menţionat că în 2019 s-a greşit, toate poziţiile relevante au fost ocupate de persoane din vechea Europă şi este unul din motivele pentru care care foarte mulţi est europeni se consideră puţin lăsaţi deoparte.
Iohannnis a fost întrebat în conferinţa comună cu preşedintele Parlamentului European dacă ia în considerare să îşi continue cariera politică la nivel european. ”În ce mă priveşte pe mine, nu cred că este momentul să fac speculaţii, sunt preşedintele României, sunt membru în Consiliul European, unde după alegerile europene se vor discuta toate aceste poziţii”, a spus şeful statului.
”După părerea mea, ar fi inadmisibil ca nici o poziţie să nu fie ocupată de o persoană din noile state membre, adică din partea din Est. Eu cred că în 2019 s-a greşit, toate poziţiile relevante au fost ocupate de persoane foarte competente, nu asta e discuţia, din vechea Europă şi este unul din motivele pentru care care foarte mulţi est europeni se consideră puţin lăsaţi deoparte”, a mai arătat Klaus Iohannis.
El a subliniat că ”este o eroare şi speră ca de data aceasta, această eroare să nu se mai producă”.
”Ar fi bine pentru Uniune să se înţeleagă că alegerea pentru leadership trebuie să se facă şi ţinând cont de criteriul regional, este bine să avem persoane din vechea Europă, din est, din nord, din sud, aceste chestiuni nu trebuie neglijate, fiindcă ele ar adânci nişte falii pe care preferăm noi să fie închise”, a mai spus preşedintele României.
