Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Adrian Câciu a afirmat că, după ce România primeşte de la Comisia Europeană aprobarea pe revizuirea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, imedat se depune şi cererea de plată numărul trei. El a explicat că mai bine avem toate jaloanele şi ţintele clarificate cu Comisia Europeană decât să facem un lucru superficial.
Adrian Câciu a fost întrebat luni, la Prima News dacă toate ţintele şi jaloanele din PNRR pentru cererea trei de plată sunt închise.
“Mai sunt trei sau patru care ar trebui clarificate prin vizita la Bruxelles. Am avut o şedinţă de follow-up, de progres, ce clarificări a cerut Comisia Europeană pe acele jaloane şi ţinte la care s-au ridicat o serie de observaţii pe trei sau patru jaloane. Se merge la Bruxelles săptămâna aceasta, săptămâna viitoare, pentru a se închide şi a se clarifica, a se închide cu Comisia….Sunt pe energie, pe dezvoltare şi mai avem la Finanţe de clarificat o situaţie pe un jalon din 2022”, a explicat Adrian Câciu
Întrebat când preconizează că putem să facem această cerere, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a răspuns: “Imediat după ce România primeşte de la Comisia Europeană aprobarea pe revizuirea Planului Naţional de Redreasare şi Rezilienţă, imediat se depune cererea de plată numărul trei. Am auzit şi voci că s-ar fi putut depune mai devreme. Practic, ea intra în suspendare pentru că nu intra în evaluarea Comisiei. Regulamentul este foarte clar. Această cerere, că a patru, că e trei, că e doi, depinde de progresul fiecărui stat membru. Sunt state care nu au depus nici cererea de plată numărul doi. Noi avem deja aprobată această cerere de plată. Sunt doar patru state care au depus cererea de plată numărul trei, noi o să fim al cincilea stat”, a declarat el.
Adrian Câciu a precizat că este indicat un dialog cu Comisia Europeană pentru chestiunile tehnice.
“Trebuie să fim şi pragmatici, de aceea şi abordarea noastră s-a schimbat în ultimele patru- cinci luni. Nu mai vrem să aşteptăm. Deci s-a depus cererea de plată numărul doi anul trecut, în octombrie. Ea s-a aprobat de abia în iunie 2023. Adică, decât să facem un lucru superficial, mai bine avem toate jaloanele şi ţintele clarificate cu Comisia, că nu e de ajuns să spui că tu le-ai îndeplinit. E bine să ai un dialog cu Comisia tehnic vorbind şi atunci când depui cererea de plata se intră doar în termenele practic stabilite de regulament, astfel încât ea să fie aprobată cât mai repede. Noi sperăm ca în primăvara anului viitor banii aferenţi cererii de plată numărul 3 să fie în România”, a mai transmis ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
El a adăugat că este vorba de 3,2 miliarde de euro în cererea de plată numărul trei.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a fost întrebat dacă suntem în mare întârziere faţă de orarul iniţial cu privire la cererile de plată şi jaloanele care trebuie îndeplinite.
“Noi avem o întârziere. Asta este o realitate românească, pentru că planul nostru este un plan greu, un plan care are reforme, are investiţii. România, dacă ar putea să-şi facă aceste reforme, nu avea nevoie în prinderea lor în PNRR. De 30 de ani nu şi-a făcut aceste reforme. Adică trebuie să înţelegem un pic situaţia de context. Pe de altă parte, toate ţările nu au ajuns la nivelul de progres pe care şi l-au estimat iniţial. Şi acest lucru s-a întâmplat datorită faptului că mecanismul s-a schimbat. Mecanismul de redresare şi rezilienţă a fost realizat de către Comisia Europeană pentru combaterea efectelor pandemiei. Între timp a apărut criza preţurilor la energie, o inflaţie mai mare, nevoia de investiţii noi, războiul din Ucraina şi atunci s-a venit cu noul regulament, renumitul regulament REpower EU în care toate statele au primit bani. Practic, România primeşte prin această revizuire 1,4 miliarde de euro. Pe de altă parte, ar trebui făcută şi acea ajustare negativă pentru granturi, 21 de state au avut ajustare negativă, printre care şi România. Practic s-a intrat într-un alt regim in care toată Europa, dacă vreţi, a întârziat cam cu şase luni, un an de zile progresul pe care l-a prevăzut iniţial”, a mai declarat Adrian Câciu.
