PSD şi PNL trebuie să decidă în aceste zile dacă alegerile europarlamentare şi cele locale vor avea loc la aceeaşi dată. Conform procedurii, Guvernul este cel care stabileşte data organizării alegerilor prin Hotărâre de Guvern.
Decizia politică trebuie luată până pe 1 februarie 2024, pentru a permite Parlamentului să modifice legile şi, în cazul unei contestări la Curtea Constituţională, să se încadreze în timp pentru a veni decizia. Guvernul trebuie să emită HG de organizare a alegerilor europarlamentare la începutul lunii martie.
Cea mai vehiculată variantă este ca alegerile locale să fie mutate în luna iunie când vor avea loc şi alegerile europarlamentare. Conform procedurii, alegerile locale trebuie organizate pe 29 septembrie 2024, iar noii aleşi locali trebuie validaţi în funcţie în termen de 20 de zile de la data alegerii în funcţie. În 2020, alegerile locale au avut loc în 27 septembrie prin urmare mandatul aleşilor locali expiră în 2024 pe 5 octombrie.
Dacă alegerile europarlamentare şi cele locale vor avea loc simultan, atunci noii aleşi locali vor trebui să mai aştepte câteva luni până a-şi putea prelua mandatele.
Într-o intervenţie telefonică în cadrul emisiunii Prima News, realizată de Ciprian Aron, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean s-a declarat împotriva acestei soluţii, deoarece ea va duce la un haos total în administraţiile locale pe perioada cuprinsă între vot şi preluarea mandatelor noilor aleşi.
”Nu este bună soluţia aceasta de a amesteca lucrurilor. E bine să adunăm mere cu pere. Sunt două tipuri de alegeri total diferite. Pe o parte îţi alegi Parlamentul Europei, care nu este un lucru foarte important, este la nivel european, nu e numai unul într-o comună sau într-un sat. Şi astea le facem împreună cu alegeri dintr-o comună, dintr-un stătuc din România. Nu văd rostul acestui lucru.
Deci cine vrea să aducă alegerile acestea din septembrie să le facem în iunie, trebuie să aibă în vedere faptul că e nevoie de o lege organică şi pentru situaţia inversă. Degeaba spun ei că nu se va scurta mandatul, îi alegem în iunie, dar vor intra în funcţie numai în septembrie. Acolo se încurcă şi mai mult lucrurile. Să nu îşi imagineze cineva că un primar care a pierdut alegerile se va mai duce pe la primărie. Va sta acasă şi va aştepta salarul. La fel şi cu consiliul local, deci harababura va fi totală. Pentru că nu e vorba de două alegeri, e vorba de cinci alegeri în acea zi. Deci cel care se va prezenta la secţia de votare, va avea de vot la primul mandat un buletin de vot pentru Consiliul Parlamentului Europei, unul pentru Consiliul Judeţean, unul pentru preşedintele Consiliului Judeţean, unul pentru primar şi unul pentru consiliul local. Deci cinci mandate. Românul nu are obiceiul o să citească, nu are deprinderea de a citi.
Comisia de la Veneţia are un regulament de bune practici în materie electorală, în care se spune clar că nu trebuie amestecate lucrurile. Mai mult, recomandarea Comisiei spune că nu poţi să prelungeşti sau să modifici legile electorale în anul alegerilor, deci cu un an înainte de alegeri şi nu-i prima dată când ne spună o lucru aceasta.
Nu e vina politicienilor că s-au întâlnit în acest an atât de multe alegeri. Faptul că s-a modificat durata mandatului preşedintelui a încurcat puţin lucrurile. Dacă ar face, de exemplu, alegerea preşedintelui odată cu alegerile parlamentare, n-ar fi nici o problemă”, a declarat Zegrean la Prima News.
Potrivit unor surse Prima News, prefecţii sunt deja instruţi să organizeze alegerile europarlamentare deodată cu cele locale.
Alegerile din 2024 vor costa aproximativ 4 miliarde de lei.
