În primul tur al alegerilor prezidenţiale din România, un candidat de extremă dreaptă care se opune NATO a preluat neaşteptat conducerea, scrie Deutsche Welle.
Calin Georgescu, independent, a cucerit 22,94% din voturi duminica, scoţându-l din cursă pe premierul Marcel Ciolacu.
Georgescu o va înfrunta pe concurentul de centru-dreapta Elena Lasconi, liderul opoziţiei Uniunea Salvaţi România, în turul prezidenţial din 8 decembrie.
Rezultatul a fost un şoc, deoarece sondajele de opinie preelectorale l-au avut pe Ciolacu în frunte.
El a demisionat luni din funcţia de lider al Partidului său Social Democrat (PSD), dar a spus că va rămâne prim-ministru până la alegerile parlamentare din decembrie.
Georgescu, un NATO-sceptic
Georgescu, fost membru proeminent al partidului de extremă dreapta Alianţa pentru Unirea Românilor, a avut în sondaje doar aproximativ 5% în perioada premergătoare alegerilor.
El a susţinut că NATO nu ar proteja niciunul dintre membrii săi dacă ar fi atacaţi de Rusia şi a numit scutul de apărare antirachetă al Alianţei din oraşul românesc Deveselu o „ruşine de diplomaţie”.
El a mai spus că cea mai bună şansă a României este „înţelepciunea rusă”, dar a refuzat să spună în mod explicit dacă sprijină Rusia.
Trecerea lui de la ratingurile cu o singură cifră la conducerea alegerilor din primul tur de duminică este fără precedent de la prăbuşirea comunismului din România în 1989.
Georgescu a negat acuzaţiile de extremist ca fiind „false, total false” şi a spus că este „complet dedicat” poporului român. „Rămânem legaţi direct de valorile europene, dar trebuie să ne găsim (propriile) valori”, a spus el
„Suntem puternici şi curajoşi, mulţi dintre noi am votat, chiar mai mulţi o vor face în turul doi”, a spus Georgescu duminică seară.
El se va confrunta cu Elena Lasconi, liderul partidului de opoziţie de centru-dreapta Salvaţi Uniunea României, care a obţinut duminică 19,18% din voturi.
Lasconi a încercat să-şi evidenţieze poziţia pro-occidentală în comentariile făcute luni seara: "Da, Europa. Da, NATO".
Ea a avertizat că România se află acum într-o „confruntare istorică între păstrarea tinerei democraţii a României şi cei care doresc să readucă România în sfera de influenţă rusă”.
Poziţia Preşedintelui României este în mare parte ceremonială, dar biroul are control semi-executiv asupra cheltuielilor pentru apărare - o problemă cheie pentru membrul NATO din ce în ce mai important, care împarte o graniţă de 650 de kilometri (400 de mile) cu Ucraina.
