Guvernul şi-a asumat marţi, pentru a doua oară, răspunderea în Parlament pe proiectul privind pensiile magistraţilor, în ciuda opoziţiei puternice din sistemul judiciar.
Premierul Ilie Bolojan a propus majorarea perioadei de tranziţie de la 10 la 15 ani şi plafonarea pensiilor speciale la 70% din ultimul venit net, în încercarea de a crea un compromis acceptabil pentru toate părţile implicate.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a explicat că procedura este legală şi constituţională.
„Este un instrument constituţional. Sigur se poate discuta dacă e bine sau nu, dar din punct de vedere legal, constituţional, este ok. Toate guvernele, toate coaliţiile s-au folosit de această modalitate”, a declarat Hunor.
Acesta a subliniat că magistraţii nu au acceptat plafonul de 70%, ceea ce creşte probabilitatea ca proiectul să fie contestat la Curtea Constituţională.
În paralel, liderul UDMR a comentat şi pe marginea posibilei moţiuni de cenzură, avertizând asupra consecinţelor pentru coaliţie: „Nu cred. Asta ar însemna că s-ar destrăma coaliţia. Cu toate nemulţumirile din coaliţie pentru anumite proceduri, pentru anumite decizii, dacă cineva din coaliţie votează moţiunea de cenzură, înseamnă că această coaliţie s-a destrămat.”
Hunor a precizat că, dacă opoziţia va depune moţiunea, dezbaterea va avea loc săptămâna viitoare, după votul pentru alegerile din Bucureşti, şi că, deocamdată, nu percepe în coaliţie intenţii de a răsturna guvernul: „Vorbind de ziua de azi. Ce se va întâmpla peste o săptămână, vom vedea.”
Liderul UDMR a mai explicat necesitatea aşteptării motivării Curţii Constituţionale înainte de noi negocieri: „Dacă vrei să vezi într-adevăr motivele pentru care un proiect a fost respins la Curte, trebuie să aştepţi motivarea, de acolo poţi să vezi ce ai de făcut. Nu mai putem să ne întoarcem în timp. În acest moment suntem la începutul lunii decembrie şi vine proiectul în Parlament. Să vedem care va fi traseul mai departe.”
Guvernul speră ca prin această procedură să accelereze adoptarea proiectului şi să evite blocaje legislative suplimentare, chiar dacă există riscuri politice şi juridice generate de eventuale contestaţii şi de tensiunile din coaliţie.
Proiectul urmează să fie dezbătut în Parlament, iar efectele practice asupra sistemului judiciar depind de vot şi eventualele atacuri la Curtea Constituţională.
