În crearea de jocuri video e nevoie și de o componentă etică, pentru că „e ușor să faci un joc care să aibă câteva zeci de mii de dependenți și tu să câștigi bani, dar distrugi o parte din societate”, a declarat la Prima News Alin Moldoveanu, prodecan al Facultății de Automatică și Calculatoare.
„Există studii care arată că în mintea celor care joacă se produce o dezvoltare cognitivă, dar este nevoie de un joc bun, nu de jocurile care sunt făcute doar să dea dependență, așa cum sunt 90 la sută dintre cele de pe piață, care sunt mizerii. Sunt zeci până la mii de persoane care lucrează la realizarea unui joc bun”, a spus Moldoveanu.
El a adăugat că s-a ajuns ca industria de gaming să depășească mult ca valoare industria filmului și a muzicii.
„Vom avea nevoie să ne umplem timpul liber. Realitatea augmentată e deja aici, în culturile asiatice sunt deja oameni care trăiesc mai mult în realitatea virtuală”, a spus profesorul universitar.
Doru Dima, specialist HR, a declarat că jocurile făcute doar ca să dea dependență ne fac să renunțăm la a ne mai dezvolta cognitiv.
„Începe să fie confundată interacțiunea umană cu cea virtuală, iar acest lucru o să ne ducă la boli psihice. Începem să constatăm că e mai bine în viața virtuală și începem să facem confuzii de identitate între cea virtuală și reală. Acum ne strângem în brațe și ne pupăm virtual. Mie mi-e frică să nu ajungem să ne învățăm copiii un script ca să invite pe cineva la o savarină”, a spus Dima.
Cătălin Burtea, absolvent al Universității Politehnice București, a precizat că generația sa tehnologia are un rol foarte mare în momentul de față.
„Gaming-ul poate fi o alternativă de distracție, de relaxare, pot să joci cu prietenii tăi, să te conectezi virtual cu alte persoane, dar tehnologia dusă la extrem e nocivă”, a adăugat Burtea.