Ocolul Pământului cu ghiozdanul în spate

Ocolul Pământului cu ghiozdanul în spate

A făcut ocolul pământului cu rucsacul în spate, a străbătut şapte continente, a trecut prin 20 de ţări şi are un paşaport lung de 19 metri. Numele ei apare de două ori în Cartea Recordurilor şi este o adevărată ambasadoare a României. Temerara noastră se numeşte Mariea Crâşmaru şi este prima femeie din lume care a înconjurat globul pe jos. Mariea merită toate aplauzele şi, bineînţeles, un loc de cinste în campania Focus pe primii.

Mariea Crâşmaru pare un personaj desprins din romanele lui Jules Verne. Înainte de revoluţie, lucra la Cooperativa de reclamă şi publicitate a statului. Îi treceau prin mâini articole, cărţi şi fotografii despre cele mai frumoase locuri din lume. Într-o ţară care în care regimul comunist le impusese cetăţenilor domiciliu forţat, călătoriile în străinătate erau un miraj.

De microbul călătoriei s-a molipsit de la un alt globe-trotter a cărui carte a apărut în 1988. Niculae Ghimpu se numea cel care a făcut ca imaginaţia Mariei să zburde pe toate meridianele ale globului. Gândul drumeţiilor a prins contur. În 88, cu un an înainte de Revoluţie, s-a hotărât să facă turul României.

În 114 zile, a parcurs pe jos 3120 km. Hotarele României au aproape 3150 de kilometri. A respectat traseul şi data sosirii şi a primit o diploma pentru merite deosebite în activitatea sportivă. Mariea intrase familia Glob Trotter-ilor lumii.

Revoluţia din ’89 a prins-o pe Mariea Crâşmaru în Piaţa Universităţii. Faptul că România a primit ajutor umanitar din toată lumea liberă a impresionat-o. Aşa că i-a încolţit ideea de a porni în Turul Europei. Ca să le mulţumească tuturor pentru ajutor şi solidaritate. A plecat în februarie 1990 în turul bătrânului continent. Fără sponsori sau alt ajutor material, doar recomandări din partea oficalilor şi a ambasadelor.

Toate primăriile oraşelor prin care a trecut au primit câte o insignă cu semnul victoriei Revoluţiei Române. Era gest simbolic de mulţumire al României greu încercate.

Cu experienţa turului României şi al Europei în spinare, Mariea Crâşmaru a pregătit cel mai îndrăzneţ proiect realizat vreodată de o femeie: turul lumii. În luna mai 1997, la vârsta de 47 de ani, Mariea Crâşmaru avea să plece în aventura vieţii sale. Avea în buzunar doar 600 de dolari, şi de abia devenise bunică. Cu mijloacele vremii a reuşit să surprindă frumuseţea locurilor vizitate, dar şi bunătatea oamenilor cu care intrat în contact.

Şi-a propus şi a reuşit să se întâlnească cu primarii capitalelor ţărilor traversate, pentru a obţine ştampilele în jurnalul oficial de călătorie, o altă dovadă că a atins acea ţară. A urcat la înălţimi de peste 6.000 de metri şi a îndurat temperaturi extreme, de la -38 de grade Celsius în Antarctica, la + plus 60 de grade, în Emiratele Arabe Unite.

A apărut în presa scrisă a ţărilor pe care le-a vizitat şi i s-au luat zeci de interviuri . Pentru curaj, a primit gradul de căpitan al Corpului Sanitar International Garibaldin, organizaţie care a ajutat mulţi râniţi ai Revoluţiei Române din decembrie 1989. Un nabab din orient i-a făcut şi un cadou mai special. O călătorie pe jos nu înseamnă să mergi numai pe jos. Atâta vreme cât nu foloseşti o formă de deplasare proprie, te numeşti călător pe jos.

Mariea Crâşmaru este singura româncă intrată în ,,Cartea Recordurilor”, la capitolul ,,globe-trotter”. A pornit în aventura vieţii străbătând 120 de ţări. Românca deţine, totodată, şi… cel mai lung paşaport din lume, 154 de pagini şi o lungime de 19 metri. Şi cu acest paşaport a intrat în ”Guiness Book.

Acum, Mariea locuieşte în Austria, dar ar vrea să revină în ţară. Are proiecte mari: încă o carte, continuarea jurnalui 300K Pelegrin. Va scrie cum cum a fost tratată ca o prinţesă de prinţul Zeid bin Ra'ad al Iordaniei, care a invitat-o la palat, cum preşedintele Argentinei ajutat-o să ajung în Antarctica, cum radioamatorii din diferite ţări, oameni politici şi oameni obişnuiţi au fost părtaşi la împlinirea visului de a intra în Guinness Book.

A trecut şi prin momente mai grele, când ar fi vrut să renunţe la călătoriei vieţii ei. În Ţara de Foc, Mariea a aflat că i-a murit fratele şi că unul dintre fiii ei a avut un accident grav cu maşina. A primit veşti că băiatul şi-a revenit în mod miraculos şi ea şi-a continuat călătoria spre Antarctica, unde a atins Polul Sud.

Dar în afară de recunoaşterea Guiness Book cu se s-a mai ales Mariea după această călătorie unică? O medalie de la Ministerul Turismului de ambasador al României în lume, o diplomă şi medalie de la clubul radio amatorilor din România, Ordinul credincios clasa III a şi o pensie de câteva sute de lei pe lună, fapt ce a determinat-o să caute de lucru în Austria. Prietenii spun că este prea puţin pentru tot ce a făcut pentru ţară. Mariea este însă o luptătoare. Este sigură că va avea succes cu noua carte şi caută să se reinventeze pe reţelele sociale.

Pentru Yankee, Oscar Six Golf, Sierra Zulu, indicativul de radioamator al Mariei, Prima Tv are un loc de cinste în panoplia românilor care au fost primii dintre semenii lor.

foto: comunitatea50plus.ro

Distribuie:envelope-fillEmail
viewscnt