Orașul turcesc Adana a devenit o localitate fantomă după cutremurele devastatoare din Turcia, pentru că oamenii au fugit în zone cu clădiri mai joase, a povestit la Prima News Ana Maria Gunsel, româncă stabilită acolo. „Nu mai este nimeni în oraș, fiecare care a avut unde să se ducă și-a luat prietenii și rudele și a plecat, noaptea e întuneric în oraș, nu din lipsa luminii, ci din cauză că nu mai sunt locuitori”, a mărturisit românca.
“Noi ne-am retras la țară, cam la 55 de kilometri de Adana, unde este mai sigur, pentru că replicile sunt foarte puternice, de peste 5 grade. Erau aglomerate autostrăzile, dar se putea circula și ne-am aprovizionat pe drum, altfel am fi murit de foame. Salvatorii ajung foarte greu cu mâncare, chiar cu pâine, cam unul din cinci magazine este deschis. Ne este imposibil să comunicăm cu apropiații din cea mai afectată în zonă pentru că structurile de comunicații sunt căzute”, a spus Ana Maria Gunsel.
Pe lângă asta, sinistrații, al căror număr ar putea ajunge la 14 milioane, suferă și de frig, pentru că temperaturile sunt scăzute, uneori ninge și sunt furtuni, a declarat românca din Turcia.
„Sunt clădiri terminate acum șase luni de zile și scria pe ele că sunt rezistente la cutremur, dar au căzut ca niște piese de domino. Este o lecție teribilă pentru întreaga lume, care trebuie să urmărească ce se întâmplă aici”, a spus Ana Maria Gunsel.
Seismologul Mihai Diaconescu a explicat că replicile vor continua, dar magnitudinea acestora se va reduce și că vor dispărea când magnitudinea va in seismicitatea zonei. „E puțin probabil ca aceste cutremure să influențeze Vrancea, dar nu e exclus”, a explicat expertul.
Capitala însă ar avea de suferit cel mai mult în cazul unui cutremur în Vrancea, a declarat prefectul Toni Greblă. „Dacă nu trecem de la îngrijorare și promisiuni la fapte, după o săptămână tragedia din Turcia se va estompa și după câțiva ani vom constata că sunem în aceeași stare. Trebuie ca autoritățile locale și organismele centrale să elaboreze un plan realist – multe blocuri în loc să fie consolidate e mai normal să fie dărâmate, cum ar fi cele construite în anii 50-60. Pentru clădirile istorice există acum tehnologii speciale care le pot oferi rezistență la cutremure de până la 8 grade”, a spus Greblă.
În momentul de față sunt 2400 de clădiri cu risc seismic inventariate, dar, de fapt, nu cunoaște nimeni numărul real, a precizat Greblă. „Bani există și capacitate de a le face, dar multe din clădirile vechi au situația juridică încurcată, sunt mulți locatari care nu înțeleg că trebuie să se mute de acolo pentru renovare”, a subliniat prefectul Capitalei.